În fiecare an, pe 1 martie, românii întâmpină primăvara cu un mic dar plin de semnificație: mărțișorul. Este unul dintre cele mai vechi și mai îndrăgite obiceiuri de la noi, un gest delicat prin care marcăm trecerea de la frigul iernii la lumina anotimpului cald. Acest ghid îți explică ce este de fapt mărțișorul, de unde vine, ce simbolizează culorile sale, cum se poartă și de ce, deși este sărbătorit cu drag în toată țara, ziua de 1 martie nu figurează printre zilele libere legale din România.
Ce este mărțișorul și ce simbolizează
În forma sa cea mai pură și mai veche, mărțișorul este un șnur subțire, împletit din două fire răsucite, unul alb și unul roșu. De acest șnur se prinde, de obicei, un mic obiect ornamental: o floare, un trifoi, o potcoavă, un coșar sau alt simbol al norocului. Cu timpul, podoaba a căpătat forme tot mai variate, dar esența rămâne aceeași: cele două culori împletite laolaltă.
Simbolistica firelor este profundă. Albul reprezintă puritatea, zăpada și iarna care se retrage, dar și înțelepciunea și seninătatea. Roșul întruchipează viața, sângele, focul, dragostea și energia primăverii care renaște. Împletite împreună, cele două fire vorbesc despre echilibrul dintre anotimpuri, despre dualitatea naturii și despre ciclul etern al morții și al renașterii. A oferi cuiva un mărțișor înseamnă, în fond, a-i ura sănătate, noroc și un nou început luminos.
Origini străvechi: de la traci și daci la romani
Mărțișorul nu este o invenție modernă, ci un obicei cu rădăcini adânci, despre care cercetătorii spun că ar avea o vechime de mii de ani. Multe surse etnografice leagă acest ritual de lumea tracică și dacică, populațiile care au trăit pe aceste meleaguri cu mult înainte de formarea poporului român. Pentru aceste comunități, începutul lunii martie marca un moment crucial al anului agricol, momentul în care natura se trezea la viață.
O altă linie de interpretare trimite către lumea romană. La romani, anul nou se sărbătorea inițial la 1 martie, lună dedicată zeului Marte, ocrotitor nu doar al războiului, ci și al fertilității și al vegetației. Culorile alb și roșu apar și în aceste tradiții ca simboluri ale păcii și ale belșugului. Indiferent de filiera exactă, este limpede că obiceiul s-a transmis din generație în generație, adaptându-se de-a lungul secolelor, dar păstrându-și mereu legătura cu sărbătorirea primăverii și a vieții care reîncepe.
Recunoașterea UNESCO din 2017
Valoarea culturală a acestui obicei a fost confirmată la nivel internațional. În anul 2017, practicile legate de 1 martie au fost înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, sub egida UNESCO. Este o recunoaștere importantă, care arată că mărțișorul nu este doar o tradiție locală pitorească, ci o moștenire vie ce merită protejată.
Un aspect interesant este că această recunoaștere a fost una comună, împărtășită de patru țări: România, Bulgaria, Macedonia de Nord și Republica Moldova. Faptul că obiceiul se regăsește, în variante asemănătoare, într-o întreagă zonă geografică confirmă vechimea sa și răspândirea sa în spațiul balcanic și carpato-dunărean. În fiecare dintre aceste țări, șnurul alb-roșu rămâne un mesager al primăverii.
Mărțișorul este profund legat de alte momente speciale de la sfârșitul iernii. Cu doar câteva zile înainte, pe 24 februarie, sărbătorim Dragobetele, ziua iubirii la români. Poți afla mai multe din ghidul nostru despre Dragobete: tradiții și semnificații.
Cum se poartă mărțișorul: obiceiuri și reguli
Tradiția spune că mărțișorul se primește în dar și se poartă încă din prima zi a lunii martie. Cel mai adesea, este oferit de bărbați femeilor și fetelor, dar astăzi se dăruiește larg între prieteni, colegi, membri ai familiei și cadrelor didactice. Mărțișorul se prinde de obicei în piept, la reverul hainei, sau la încheietura mâinii.
Cea mai cunoscută regulă privește momentul în care se renunță la el. După ce a fost purtat o anumită perioadă, de regulă până la finalul primelor zile de martie sau până la apariția primilor pomi înfloriți, mărțișorul se leagă de o ramură a unui pom înflorit. Se spune că, în felul acesta, norocul purtătorului va înflori odată cu pomul, iar dorințele i se vor împlini. În alte zone, oamenii pun firul sub o piatră și, după culoarea insectei care apare lângă el, prevestesc cum va fi anul ce vine.
Variante regionale
Deși ideea de bază este aceeași peste tot, detaliile diferă de la o regiune la alta. În unele zone ale Moldovei și ale Transilvaniei, mărțișorul era purtat și de copii, prins de o haină sau atârnat la gât, ca o amuletă de protecție împotriva bolilor și a deochiului. În anumite sate, șnurul nu se arunca niciodată, ci se păstra peste an. Aceste variații arată cât de bogată și de vie a rămas tradiția în comunitățile rurale.
Legenda Babei Dochia și zilele babelor
Începutul lunii martie este însoțit de una dintre cele mai cunoscute legende din folclorul românesc: legenda Babei Dochia. Există mai multe variante ale poveștii, dar firul comun este următorul. Baba Dochia, o femeie bătrână și aspră, pleacă la munte cu oile (sau, în alte versiuni, își trimite nora la cules de fragi în plină iarnă). Înșelată de vremea schimbătoare a începutului de martie, ea se dezbracă rând pe rând de cele nouă cojoace pe care le purta, crezând că a venit căldura. Vremea se răcește însă brusc, iar Dochia îngheață împreună cu turma, transformându-se în stană de piatră.
Din această legendă s-au născut așa-numitele zile ale babelor, perioada dintre 1 și 9 martie. Tradiția spune că fiecare om își poate alege o babă, adică o zi din acest interval, iar vremea din ziua respectivă ar prevesti cum îi va fi firea și norocul în anul ce urmează: o zi senină aduce un an bun, una mohorâtă, un an mai greu. Este o credință populară fără temei meteorologic, dar care păstrează vie poezia legăturii dintre om și natura capricioasă de la cumpăna anotimpurilor.
Este 1 martie zi liberă legală?
Răspunsul scurt este nu. Oricât de iubit ar fi, 1 martie nu este o zi liberă legală în România. Sărbătorile legale, în care salariații beneficiază de zi liberă plătită, sunt stabilite expres prin Codul Muncii, la articolul 139, iar Mărțișorul nu figurează pe această listă. Prin urmare, 1 martie rămâne o zi lucrătoare obișnuită, marcată doar prin tradiția dăruirii mărțișoarelor.
Pentru a vedea exact ce zile sunt libere în acest an, îți recomandăm ghidul complet al zilelor libere din 2026. Pe scurt, în 2026 sunt 16 zile libere legale distincte, conform Codului Muncii. Iată primele sărbători din acest an, până în preajma lunii martie și ceva mai departe:
| Sărbătoare | Data în 2026 | Ziua săptămânii |
|---|---|---|
| Anul Nou | 1-2 ianuarie | joi - vineri |
| Boboteaza | 6 ianuarie | marți |
| Sfântul Ion | 7 ianuarie | miercuri |
| Unirea Principatelor | 24 ianuarie | sâmbătă |
| Mărțișor (NU e zi liberă) | 1 martie | duminică |
| Vinerea Mare | 10 aprilie | vineri |
| Paștele ortodox | 12 aprilie | duminică |
| A doua zi de Paște | 13 aprilie | luni |
| Ziua Muncii | 1 mai | vineri |
Un amănunt util pentru cei care își planifică din timp concediile: în 2026, Rusaliile cad duminică 31 mai și luni 1 iunie, iar a doua zi de Rusalii coincide cu Ziua Copilului (1 iunie). Cele două sărbători se suprapun, astfel că se acordă o singură zi liberă, motiv pentru care în 2026 numărăm 16 zile libere distincte, nu 17. De altfel, 1 martie pică duminică în acest an, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor oferă mărțișoare într-o zi de weekend.
Surse
- Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), art. 139 - zile de sărbătoare legală
- UNESCO - Practicile culturale asociate zilei de 1 martie (Lista Patrimoniului Cultural Imaterial)
- Patriarhia Română - basilica.ro (calendar și tradiții religioase)
Informațiile au caracter orientativ. Pentru situații concrete privind zilele libere și drepturile salariale, consultă textul oficial al Codului Muncii și un specialist.